STAȚIUNEA STRAJA

Munţii Vâlcan. Aşezare geografică şi limite

Munţii Vâlcan se situează în sectorul SV al Carpaţilor Meridionali. Împeună cu Munţii Mehedinţi, ei închid la S arcul carpatic cuprins între Jiu şi Dunăre. Culmea principală se înalţă la peste 1400 m. În partea de est se remarcă grupul înălţimilor Straja - Mutu, iar în extremitatea de vest Creasta Oslei. Spre nord, Munţii Vâlcan sunt limitaţi de Jiul de Vest, care îi separă de Munţii Godeanu (între Pasul Jiu-Cerna şi gura Văii Soarbele), apoi de Munţii Retezat între gura Văii Soarbele şi Câmpu lui Neag.

Relief

Culmea principala a Muntilor Valcan se inalta brusc din Defileul Jiului (500-550 m) la 1.548 m in Varful Candetu. Din acest varf golas serpuieste spre SV muntele Dumitra si Varful Tenia (1.671 m), atingand 1621 m in Pasul Valcan. Din Pasul Valcan coboara in Saua lui Loghin, urca lin la Varful Lui Loghin (1.560 m) si Varful Cartianu (1.538 m), apoi se inalta brusc, mai stancoasa, la 1.868, in Varful Straja , al doilea ca marime din masiv. Creasta se mentine relativ inalta si peste Varful Mutu (1.737 m); de la Varful Verde (1.627 m) scade treptat pana in saua La Paru de Fier (1.468 m). Catre SV culmea principala cedeaza iarasi din inaltime in saua Carloabele la 1.372 m. De aici insa inaltimea creste din nou spre Sigleul Mic (1.581 m) si mai ales spre Sigleul Mare (1.682 m). Din acest varf cu o vedere excelenta spre Retezat, culmea principala sufera o inflexiune foarte accentuata spre sud. Dintre ramificatiile nordice (în medie 4-5 km lungime ) se remarca culmile Tenia - Dambu Casilor - Piatra Radului - Merisoru , Mutu - Arvinte, Coarnele - Negrii. Ramificatiile sudice (15 km lungime) coboara in trepte spre depresiunea gorjana. Dintre acestea se remarca culmile : Tenia - Horezu - Zanoaga - Ulmu , Gura Plaiului - Muncelul, Plaiu Mare - Piva.

Acces

Dinspre Petroşani sau dinspre Târgu Jiu, pe DN 66, la intersecţia de la Livezeni se urmează pe DN 66A indicatorul "Lupeni''. După 15 km, în Lupeni, în zona cartierului Braia, se urmează indicatorul "Straja" şi, pe "Drumul Crucii" (asfaltat în totalitate), după aproximativ 7 km, se ajunge în staţiune. În zona de agrement Brăiţa, există o parcare păzită, unde se poate lăsa maşina şi, cu ajutorul telegondolei, un mijloc de transport rapid şi sigur, se poate ajunge în Straja.

Scurt istoric

Staţiunea Straja este localizată în judeţul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, în inima Munţilor Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de municipiul Lupeni. Prima datare a localităţii Lupeni este făcută în urmă cu 350 de ani. Pe atunci, principala ocupaţie a locuitorilor acestor zone era creşterea animalelor şi vânătoarea. Începând cu secolul al 19-lea, odată cu descoperirea zăcămintelor de cărbune, această zonă a fost intens colonizată, Lupeniul devenind un puternic centru industrial carbonifer al României. În acest oraş se află cea mai mare mină subterană din sud-estul Europei, Exploatarea Minieră Lupeni. Huila extrasă de aici este de cea mai bună calitate, având o putere calorică de până la 9000 kilo-calorii.

Omologarea staţiunii

Complexul turistic este format din 210 cabane, case de vacanţă, pensiuni şi vile. Dintre acestea, 70 sunt omologate cu 1, 2, 3 şi 4 stele. Straja a fost declarată staţiune turistică locală în anul 2002, potrivit H.G. 1110 din 20 octombrie 2002.

Amenajări pentru schi

În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiază şi de instalaţie de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Sunt întreţinute cu ajutorul utilajelor de bătătorit zăpada, ratrac-uri, pentru a le menţine în condiţii cât mai bune de schi. Prin cele 12 pârtii de schi, staţiunea Straja însumează aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceştia, 20 km sunt acoperiţi cu zăpadă artificială. Cele 11 instalaţii de transport pe cablu vă asigură accesul facil la toate pârtiile din staţiune: 4 telescaune, 6 teleskiuri și telegondola care face legătura dintre Lupeni și stațiune. Datorită construirii telegondolei şi a telescaunului de pe Vf. Straja, apar pârtii noi, cea mai lungă fiind Pârtia Straja, cu o lungime de 8,1 km. În sezonul 2016-2017 am inaugurat telescaunul de pe Pârtia Constantinescu. Pentru fluidizarea și dezvoltarea transportului pe cablu, în 2018 s-a demontat teleschiul 3, pentru lărgirea pârtiei, acesta fiind relocat paralel cu telescaunul 1, de pe pârtia Constantinescu. Cea mai semnificativă investiție din anul 2018 este cea a telescaunului cu patru locuri, debraiabil, din zona Crucii. Acesta se deplasează cu viteza de 4m/s, pe o lungime de 1300 metri. Telescaunul debraiabil pornește din zona Crucii Eroilor și urcă până spre finalul pârtiei Mutu. Pentru începători, covorul rulant a fost remontat și poziționat în variantă finală, pe pârtia Baloo, iar pentru asigurarea stratului de zăpadă artificială pe tot parcursul sezonului s-au mai achiziționat cinci tunuri noi, numărul total al tunurilor ajungând la 23, toate fiind răspândite pe tot domeniul schiabil. O altă investiție așteptată de turiști a fost telescaunul de pe Vârful Straja. Începând cu sezonul 2018-2019 acesta va funcționa și va urca până la 1870 metri.

Salvamont şi Jandarmeria Montană

În staţiune există un detaşament de Jandarmerie Montană şi un serviciu public Salvamont ce asigură atât ordinea şi disciplina în staţiune, cât şi protecţia şi acordarea primului ajutor în caz de accidente.